Radu Magdin, analist de politică externă, a declarat pentru Gândul că subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, aflat pe ordinea de zi provizorie, a Consiliului JAI din 5 decembrie reprezintă, fie un semnal de optimism, fie un semnal de presiune adițională, asupra celor care blochează acest proces, în speță Austria și Olanda. Aderarea României la Schengen rămâne în continuare un „cartof fierbinte”, în fața căruia Austria își păstrează același „NEIN” hotărât și de neînduplecat.
Analistul recunoaște însă că este de aprecizat atitudinea mai vocală a României, care a fost în ultima perioadă împărțită între politistul bun și polițistul rău, ambii având însă legitimitate în speța Schengen și în evoluția acestei decizii, așteptată de ani buni de țara noastră.
Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși oficialii români, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
„Aș spune că punerea pe agenda JAI cu data de 5 decembrie este un element de optimism din partea președinției, dar este și un element de presiune adițională asupra celor care blochează acest proces, în speță Austria și Olanda pentru România sau Bulgaria și de facto pentru amândouă.
Nu avem semnale, mai ales publice, ale schimbării poziției Austriei și cred că România a făcut bine în ultimele luni că s-a împărțit între polițiștul bun și polițistul rău, amândoi polițiștii, de altfel, fiind legitimi. Unii ridicând vocea la Austria și alții încercând să împace diferite bucăți din clasa politică austriacă, astfel încât să facă o coaliție pentru schimbarea poziției austriece.
Ambele părți sunt legitime din punctul meu de vedere și important este rezultatul final. Eu cred că noi am procedat bine, arătând că România poate fi mai vocală și conștientă de legitimitatea cauzei sale. Nu există însă nicio o garanție legată de data de 5 decembrie, este fie un semnal de optimism, fie un semnal de presiune adițională. Avem o declarație recentă a Germaniei, să vedem dacă Germania va fi – în calitate de cel mai puternic stat din Europa – ascultată de la Viena sau de la Haga, raportat la cele două țări”, a explicat analistul de politică externă pentru Gândul.
Potrivit ordinii de zi provizorii din 5 decembrie a Consiliului JAI, unul dintre punctele supuse votului este aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. De precizat însă că există o mențiune care precizează că este un subiect „posibil” de discuție.
„ACUM la Bruxelles: aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie! Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică față de cea de anul trecut, de la ședința în care veto-ul Austriei ne-a ținut la cozile Europei încă un an.
Este ultimul tren pentru țara noastră, rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcționat și România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011″, a scris luni Vlad Gheorghe pe pagina sa de Facebook.
Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, a anunțat vineri că țara sa își menține veto-ul față de extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, transmite publicația Die Presse, citată de Rador Radio România.
Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând „o problemă fundamentală” cu Schengen.
Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, a recunoscut săptămâna trecută că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită.”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că Guvernul de la București ar putea lua în calcul decuplarea de Bulgaria în vederea aderării la spațiul Schengen.
Într-un interviu acordat publicației Bloomberg, șeful Executivului a afirmat că este o ”profundă nedreptate” faptul că România nu a putut accede la spațiul de liberă circulație, precizând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri pentru a ieși din acest impas.
În luna iulie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.
Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale.”
Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
CITIȚI ȘI: